Accept cookies de la acest site.

Folosim cookies pentru a facilita mai buna funcționare a acestui website. Pentru a afla mai multe despre aceste cookies, vă rugăm să citiți Cookies Policy. Dacă veți continua fără a schimba setările pentru cookies, veți consimți pentru a le folosi, dar, dacă doriți, puteți obține informații despre cum să înlăturați cookies prin schimbarea setărilor în Cookies Policy.

Definiţii

Terenul de ţintă este acea parte a suprafaţei de joc definită în Legea 1, unde balonul poate fi culcat de jucătorii ambelor echipe.

Când jucătorii echipei în atac sunt primii care culcă balonul în terenul de ţintă advers, ei marchează o încercare.

Când jucătorii echipei în apărare sunt primii care culcă balonul în terenul de ţintă, ei fac un atins la pământ.

Un jucător apărător care primeşte un balon şi are un picior pe linia de ţintă sau în terenul de ţintă este considerat a avea ambele picioare în terenul de ţintă.

22.1 Culcarea balonului

Culcarea balonului

Sunt două modalităţi de a culca balonul în terenul de ţintă:

(a)
Jucătorul atinge pământul cu balonul. Un jucător culcă balonul atunci când, ţinându-l, atinge pământul cu el în terenul de ţintă. „A ţine” înseamnă a purta balonul cu o mână sau ambele mâini, sau cu un braţ sau braţele. Nu este necesară o apăsare pe balon.12
(b)
Jucătorul apasă pe balon. Un jucător culcă balonul atunci când acesta este pe pământ în terenul de ţintă, iar jucătorul apasă de sus în jos pe el cu o mână sau cu ambele mâini, cu un braţ sau cu ambele braţe, sau cu partea anterioară a corpului, de la talie până la gât inclusiv.
22.2 Culegerea balonului

Culegerea balonul de pe pământ nu înseamnă culcarea acestuia. Un jucător poate culege balonul din terenul de ţintă şi îl poate culca în altă parte a terenului de ţintă.

22.3 Balon culcat de un jucător în atac
(a)
Încercare. Când un jucător în atac, aflat în joc, este primul care culcă balonul în terenul de ţintă advers, el marchează o încercare. Această prevedere se aplică în toate cazurile, indiferent dacă un jucător în atac sau în apărare a introdus balonul în terenul de ţintă.

(b)

Când un jucător în atac, având posesia balonului, culcă balonul în terenul de ţintă şi, simultan, ia contact cu linia de margine de ţintă sau cu linia de balon mort (sau cu orice dincolo de acestea), o lovitură de reîncepere de la 22 m va fi acordată echipei în apărare.

22.4 Alte modalităţi de a marca o încercare
(a)
Culcat pe linia de ţintă. Linia de ţintă face parte din terenul de ţintă. Dacă un jucător în atac este primul care culcă balonul pe linia de ţintă a echipei adverse, el marchează o încercare.
(b)
Atins la pământ şi pe stâlpul de ţintă. Stâlpii de ţintă şi pernele lor de protecţie sunt parte a liniei de ţintă care este în terenul de ţintă. Dacă un jucător în atac face primul un „atins la pământ” balonul luând contact cu perna de protecţie sau cu un stâlp de ţintă, el marchează o încercare.

Marcarea unei încercări – balon culcat la sol, în contact cu stâlpul de ţintă

(c)
Încercare în forţă. O grămadă sau un ruck nu poate avea loc în terenul de ţintă. Dacă o grămadă sau un ruck este împins în terenul de ţintă, un jucător în atac poate culca balonul legal, de îndată ce balonul a atins sau a traversat linia de ţintă, marcând astfel o încercare.
(d)
Încercare din inerţie. Dacă un jucător în atac purtător de balon este placat în apropierea liniei de ţintă şi inerţia sa îl poartă, într-o mişcare continuă pe pământ, în terenul de ţintă advers, iar apoi acest jucător este primul care culcă balonul, el marchează o încercare.
(e)
Placat lângă linia de ţintă. Dacă un jucător este placat lângă linia de ţintă adversă şi el poate ca imediat, prin întinderea braţelor, să culce balonul pe sau dincolo de linia de ţintă, se marchează o încercare.

(f)

În această situaţie, jucătorii în apărare care sunt în picioare pot în mod legal împiedica marcarea unei încercări, smulgând balonul din mâinile jucătorului placat, dar ei nu au voie să şuteze balonul.

Jucător în margine de ţintă, nefiind purtător de balon, dar culcând balonul pentru a marca o încercare

(g)
Jucător în margine sau în margine de ţintă. Dacă un jucător în atac este în margine sau margine de ţintă, el poate marca o încercare culcând balonul în terenul de ţintă al adversarilor, cu condiţia ca acest jucător să nu fie purtător de balon.
(h)
Încercare de penalizare. O încercare de penalizare se acordă dacă o încercare probabil s-ar fi marcat fără antijocul echipei în apărare. O încercare de penalizare este acordată dacă o încercare probabil s-ar fi marcat într-o poziţie mai bună fără antijocul echipei în apărare.

(i)

O încercare de penalizare se acordă între stâlpii de ţintă. Echipa în apărare poate ataca tentativa de transformare a încercării de penalizare.

22.5 Balon culcat de un jucător în apărare
(a)
Atins la pământ. Când un jucător în apărare este primul care culcă balonul în terenul său de ţintă, face un atins la pământ.
(b)
Jucător în margine sau în margine de ţintă. Dacă jucătorii în apărare sunt în margine sau margine de ţintă, ei pot face un atins la pământ culcând balonul în terenul lor de ţintă, cu condiţia ca ei să nu fie purtători de balon.
(c)
Atins la pământ pe stâlpul de ţintă. Stâlpii de ţintă şi barele lor de protecţie sunt parte a liniei de ţintă. Dacă un jucător în apărare face primul un „atins de pământ” balonul luând contact cu perna de protecţie sau cu un stâlp de ţintă, se consideră că s-a făcut un atins la pământ în terenul de ţintă.
22.6 Grămadă, ruck sau mol împinse în terenul de ţintă

O grămadă, un ruck sau un mol pot avea loc numai în câmpul de joc. De aceea, dacă o grămadă, un ruck sau un mol sunt împinse dincolo de linia de ţintă, un jucător poate în mod legal să culce balonul. Rezultatul este un atins la pământ în terenul de ţintă sau o încercare.

22.7 Reînceperea după un atins la pământ

(a)

Când un jucător în atac trimite sau poartă balonul în terenul de ţintă advers şi acesta devine mort acolo, fie pentru că un apărător l-a culcat, fie pentru că a ajuns în margine de ţintă sau pe sau dincolo de linia de balon mort, se acordă o lovitură de reîncepere de la 22 m.

(b)

Dacă un jucător în atac face un înainte sau o pasă înainte în terenul de joc şi balonul ajunge în terenul de ţintă advers, unde devine mort, se va dicta o grămadă pe locul unde a făcut acest înainte sau pasa înainte.

(c)

Dacă la o lovitură de începere sau de reîncepere de la 22 m balonul este şutat în terenul de ţintă advers fără a atinge sau a fi atins de un jucător şi un apărător îl culcă acolo sau îl face mort fără întârziere, echipa în apărare are două opţiuni:

  • Să beneficieze de o grămadă la centrul liniei de la care a fost executată lovitura, având introducerea, sau
  • Să se repete lovitura de începere sau de reîncepere de la 22 m.

(d)

Dacă un jucător în apărare a introdus sau a trimis balonul în terenul de ţintă şi un coechipier îl culcă, fără a se comite o infracţiune, jocul va fi reluat cu o grămadă la 5 m. Semnul grămezii este pe aceeaşi linie cu locul unde balonul a fost culcat. Echipa în atac va avea introducerea.

(e)

Dacă echipa în apărare a introdus balonul în propriul teren de ţintă şi un jucător apărător şutează balonul astfel încât şutul este blocat în terenul de ţintă şi apoi balonul devine mort, jocul va fi reluat cu o grămadă la 5 m, în dreptul locului în care balonul a devenit mort, echipa în atac având introducerea.

22.8 Balon devenit mort după şut prin terenul de ţintă12

Dacă o echipă şutează balonul prin terenul de ţintă al adversarilor, în margine de ţintă, pe sau dincolo de linia de balon mort, exceptând o tentativă nereuşită la ţintă a unei lovituri de pedeapsă sau a unei lovituri de picior căzute, echipa în apărare are două opţiuni:

  • Să execute o lovitură de reîncepere de la 22 m, sau
  • Să ceară o grămadă pe locul de unde s-a şutat, având introducerea.
22.9 Jucător apărător în terenul de ţintă

(a)

Un jucător apărător care are o parte a unui picior în terenul de ţintă este considerat că are ambele picioare în terenul de ţintă.

(b)

Dacă un jucător având unul sau ambele picioare pe sau în spatele liniei de ţintă culege balonul aflat staţionar în câmpul de joc, atunci acel jucător a cules balonul în câmpul de joc şi, în consecinţă, a adus acel balon în terenul de ţintă.

(c)

Dacă un jucător având unul sau ambele picioare pe sau în spatele liniei de ţintă culege balonul aflat în mişcare în câmpul de joc, atunci se consideră că acel jucător a cules balonul în terenul de ţintă.

(d)

Dacă un jucător având unul sau ambele picioare pe sau în spatele liniei de balon mort culege balonul aflat staţionar în terenul de ţintă, atunci acel jucător a cules balonul în terenul de ţintă şi, în consecinţă, a făcut mort acel balon.

(e)

Dacă un jucător având unul sau ambele picioare pe sau în spatele liniei de balon mort culege balonul aflat în mişcare în terenul de ţintă, atunci se consideră că acel jucător a cules balonul în afara suprafeţei de joc.

22.10 Balon blocat în terenul de ţintă

Când un jucător purtător de balon este ţinut în terenul de ţintă astfel încât nu poate culca balonul, atunci balonul devine mort. Se va forma o grămadă la 5 m. Similar se va proceda şi în cazul unei forme de joc asemănătoare cu un mol care se blochează. Echipa în atac va avea introducerea.

22.11 Balon mort în terenul de ţintă

(a)

Când balonul atinge linia de margine de ţintă sau linia de balon mort, sau atinge orice sau pe oricine dincolo de aceste linii, balonul devine mort. Dacă echipa în atac a jucat balonul în terenul de ţintă, se va dicta o lovitură de reîncepere de la 22 m echipei în apărare. Dacă echipa în apărare a jucat balonul în terenul de ţintă, se va dicta o grămadă la 5 m şi echipa în atac va avea introducerea.12

(b)

Când un purtător de balon atinge linia de margine de ţintă, linia de balon mort sau solul dincolo de aceste linii, balonul devine mort. Dacă balonul a fost introdus în terenul de ţintă de echipa în atac, se va acorda o lovitură de reîncepere de la 22 m pentru echipa în apărare. Dacă balonul a fost introdus în terenul de ţintă de echipa în apărare, se va dicta o grămadă la 5 m şi echipa în atac va avea introducerea.12

(c)

Când un jucător marchează o încercare sau face un atins la pământ, balonul devine mort.

22.12 Balon sau jucător care atinge steagul sau stâlpul steagului de colţ

Dacă balonul sau un jucător purtător de balon atinge un steag sau un stâlp al unui steag aflat la intersecţia dintre linia de margine de ţintă şi linia de ţintă, sau la intersecţia dintre linia de margine de ţintă şi linia de balon mort, fără ca balonul sau purtătorul de balon să fie în margine sau în margine de ţintă, balonul nu este în afara jocului, cu excepţia cazului în care este mai întâi culcat la pămant, luând contact cu stâlpul steagului.

Jucătorul atinge stâlpul steagului de colţ înainte să culce balonul

22.13 Greşeala unui atacant sancţionată cu grămadă

Dacă un jucător în atac face o greşeală în terenul de ţintă, care are ca urmare acordarea unei grămezi, de exemplu un înainte, jocul va fi reluat cu o grămadă la 5 m. Grămada se va forma pe aceeaşi linie cu locul greşelii şi echipa în apărare va avea introducerea.

22.14 Greşeala unui apărător sancţionată cu grămadă

Dacă un jucător în apărare face o greşeală în terenul de ţintă, care are ca urmare acordarea unei grămezi, de exemplu un înainte, jocul va fi reluat cu o grămadă la 5 m. Grămada se va forma pe aceeaşi linie cu locul greşelii şi echipa în atac va avea introducerea.

22.15 Dubii privind culcarea balonului

Dacă sunt îndoieli privind cine a culcat primul balonul în terenul de ţintă, jocul va fi reluat cu o grămadă la 5 m. Grămada se va forma pe aceeaşi linie cu locul unde a fost culcat balonul şi echipa în atac va avea introducerea.

22.16 Infracţiuni în terenul de ţintă

Toate infracţiunile din terenul de ţintă vor fi tratate ca şi cum ar fi avut loc în câmpul de joc.

Un înainte sau o pasă înainte în terenul de ţintă au drept urmare o grămadă pe linia de 5 m, pe aceeaşi linie cu locul infracţiunii.

Sancţiune: Pentru o infracţiune, semnul pentru lovitura de pedeapsă sau liberă nu poate fi în terenul de ţintă. Când se acordă o lovitură de pedeapsă sau liberă pentru o infracţiune în terenul de ţintă, semnul pentru lovitură va fi în câmpul de joc, la 5 m de linia de ţintă, pe aceeaşi linie cu locul infracţiunii.

22.17 Joc incorect sau conduită incorectă în terenul de ţintă
(a)
Obstrucţie a echipei în atac. Când un jucător atacă sau obstrucţionează intenţionat în terenul de ţintă un adversar care tocmai a şutat balonul, echipa în apărare poate alege să execute o lovitură de pedeapsă fie în câmpul de joc, la 5 m de linia de ţintă, opusă locului infracţiunii, fie acolo unde a aterizat balonul.

Dacă se alege a doua opţiune şi balonul aterizează în sau lângă margine, semnul pentru lovitura de pedeapsă va fi la 15 m de linia de margine opusă locului unde balonul a ajuns în margine sau a aterizat.

O încercare nu va fi acordată dacă ea a fost marcată ca urmare a unui antijoc comis de echipa în atac şi se va dicta o lovitură de pedeapsă pentru echipa în apărare.

(b)
Antijoc al echipei în apărare. Arbitrul va acorda o încercare de penalizare dacă fără antijocul echipei în apărare probabil s-ar fi marcat o încercare.

Arbitrul va acorda o încercare de penalizare dacă fără antijocul echipei în apărare probabil s-ar fi marcat o încercare într-o poziţie mai bună.

Încercarea de penalizare se dictează între stâlpii de ţintă. Echipa în apărare poate ataca transformarea după acordarea încercării de penalizare.

Un jucător care împiedică prin antijoc marcarea unei încercări trebuie fie avertizat şi eliminat temporar, fie eliminat definitiv.

(c)
Alte forme de antijoc. Dacă un jucător comite orice altă formă de antijoc în terenul de ţintă în timp ce balonul nu este în joc, lovitura de pedeapsă se va acorda pe locul de unde jocul s-ar fi reluat.

Sancţiune: Lovitură de pedeapsă